Nu, Romania nu se va islamiza

Pericolul în care s-ar găsi țărișoara, împresurată de liftele păgâne, e cea mai recentă isterie care a cuprins internauții României. Urmașii de azi ai voievozilor mai mult sau mai puțin sfinți de ieri s-au grăbit să spună un nu hotărât islamizării națiunii.

Haideți, totuși, să cercetăm mai îndeaproape dacă spaimele acestea au sau nu sens.

Cine sunt, în primul rând, cei care ne amenință nouă identitatea națională? Pare-se că e vorba de cei 6351 de amărâți pe care România va trebui să îi primească nu dintr-o dată, ci pe parcursul a doi ani. Spre comparație, printre noi trăiesc deja de suficient de mult timp 6.518 bulgari. Simte cineva un apetit neobișnuit pentru zarzavaturi  în ultima vreme?

Dar să presupunem că numărul refugiaților va crește. Să presupunem că vor fi mai mulți de atât, de zece ori mai mulți de atât. Sunt de ajuns 60.000 de musulmani pentru a islamiza o țară de 20 de milioane de locuitori? Evident, nu, pentru că, surpriză!, în România trăiesc deja 64.337 musulmani, după datele oferite de cel mai recent recensământ. La fel, România nu a devenit o anexă a Ucrainei doar pentru că pe teritoriul ei trăiesc 48.910 ucraineni. La fel, România nu s-a maghiarizat doar pentru că pe teritoriul ei trăiesc 1.259.914 unguri!

Așadar, cei care se declară cei mai patrioți români, păstrătorii esenței naționale, cultivatorii limbii și apărătorii credinței strămoșești sunt și cei care cred cel mai puțin în capacitatea acestora de a face față simplului contact cu oameni de altă limbă și altă religie. În capul lor, pare-se, simplul fapt că vor avea un vecin sirian îi va face să îl uite pe Ștefan pentru Saladin și pe Sf. Pavel pentru Abu Bakr.

Ironia crudă este că cei ce se proclamă scutul credinței creștine par să ignore cartea de căpătâi a creștinătății. Oare Iosif și Maria nu sunt prezentați în evanghelii ca niște refugiați, atunci când fug în Egipt pentru a scăpa de persecuțiile din țara lor de baștină? Dacă apărătorii belicoși ai creștinismului de azi ar fi trăit în Egipt acum două milenii, oare ar fi vociferat ei împotriva iudaizării provinciei lor?

Migrația a existat dintotdeauna și va rămâne cu noi până la capătul civilizației. Liderii politici inteligenți o folosesc ca pe o resursă. Egiptul a devenit mai puternic acceptând triburi israelite, care au format trupe de grăniceri de elită; Macedonia a devenit mai puternică în preajma domniei lui Filip, tatăl lui Alexandru, primind greci din sud; Roma a devenit un imperiu universal acceptându-i în rândul cetățenilor pe toți cei care râvneau la acest titlu; mai aproape de zilele noastre, țările române au devenit mai puternice când i-au găzduit pe bizantinii care s-au pribegit pe aici după căderea Constantinopolului; Țările de Jos au devenit mai prospere după ce le-au oferit sălaș evreilor persecutați prin alte părți; Prusia a devenit mai puternică după ce i-a primit pe cei alungați din Franța pe motive religioase; în fine, America s-a dezvoltat prin munca neobosită a imigranților și a refugiaților.

Ține de generația aceasta ca migranții să fie o resursă pentru dezvoltare și nu o sursă de tensiune socială. Iar xenofobia unora nu este cheia salvării, ci este sămânța neagră a distrugerii civilizației noastre.