La alegeri, românii trebuie să aibă posibilitatea de a alege

Subiectul momentului este, pe bună dreptate, cel al coagulării Opoziţiei pentru a izbuti, măcar acum, să înlăture lipitorile portocalii de pe corpul din ce în ce mai slăbit al statului român.

Se disting aici două acţiuni politice întreprinse de PNL: alianţa conventă astăzi cu PC şi cea aflată încă în pregătire cu PSD. Scopurile acestor iniţiative sunt suficient de clar definite: în primul rând este necesar să se dea mai multă coerenţă tuturor forţelor care se opun viziunii totalitare a lui Traian Băsescu şi clientelare a ciracilor acestuia; în al doilea rând, se impune  revigorarea economiei şi a intituţiilor statului după ce îi vor fi înfrânt pe portocalii, fie pe calea luptei parlamentare, fie cel mai târziu cu ocazia alegerilor.

Pentru primul obiectiv coerenţa ideologică este suficient de mare (în definitiv, este vorba de o coaliţie între toate forţele care au îmbrăţişat respectul pentru valorile democraţiei, indiferent de faptul ca unele au facut asta încă de la formare, iar altele ceva mai recent). Pe de altă parte, pentru cel de-al doilea scop efortul de armonizare a poziţiilor se anunţă a fi major. Chiar şi aşa, liderii Opoziţiei se arată optimişti.

Ajungem, însă, la chestiunea foarte balcanică a împărţirii funcţiilor, şi în primă instanţă a locurilor considerate eligibile pe listele electorale. S-a evocat ideea ca Opoziţia să se prezinte la alegerile locale şi parlamentare cu liste comune. Raţiunea ar fi că, în felul acesta, se arată în faţa electoratului un front comun, o voinţă politică fermă de a se opune puterii portocalii, dar şi că o astfel de polarizare a votului ar maximiza şansele candidatului Opoziţiei de a obţine victoria în alegeri.

Este, totuşi, aici o capcană deosebit de periculoasă. Aritmetica electorală nu seamănă deloc cu cea pe care am învăţat-o cu toţii la şcoala primară. Listele comune înseamnă că în multe secţii de votare alegătorul liberal va intra în cabina de vot şi se va vedea pus în faţa alegerii între doi oameni care nu îl reprezintă. Mulţi îşi vor călca pe inimă, sigur, aşa cum au avut maturitatea să o facă în Turul II al prezidenţialelor din 2009, dar destui se vor simţi revoltati şi vor refuza, pur si simplu, să voteze. Ori, o demobilizare a electoratului Opoziţiei este cel putin la fel de primejdioasă ca şi fragmentarea acestuia.

Chiar mai periculos este că electoratului i se răpeşte un drept fundamental, acela al alegerii. a

Sursa

Alegătorii liberali au tot dreptul să fie reprezentaţi de unul de-ai lor, dacă reprezintă majoritatea într-un colegiu şi acelasi lucru este valabil pentru alegătorii social-democraţi. Cine va administra pe viitor comunităţile locale sau care va fi componenţa viitorului Parlament sunt chestiuni care trebuie decise prin vot, nu prin algoritmi de Coaliţie.

La alegeri, politicienii sunt obligaţi să le dea românilor dreptul de a alege.

Dacă Parlamentul care va trebui să participe activ, alături de Executiv, la reconstrucţia României după calamitatea băsesciană nu va reprezenta fidel dorinţele electoratului, se va afla într-o criză de legitimitate, nu foarte diferită de cea în care se află acum, când a apărut prin mită şi şantaj o nouă formaţiune politică, nevalidată prin vot.